Rețeaua numărul 2 în ordinea aleatoare pe care am ales-o eu este cea nou „recepțioanată”, SysCAD RTK.
Am realizat din nou o hărțulie cu distanțele de la unde ne-am putea afla noi cu receptoarele, până la cea mai apropiată stație permanentă. Am folosit un grid de puncte cu distanța de 1000m între noduri, coordonatele stațiilor SysCAD RTK de pe http://syscadrtk.ro/jarvis/index.php, NeighborPairFinder în FME Desktop pentru a găsi cea mai apropiată stație și distanța până la aceasta, totul în .shp și print/export din QGIS.
Am luat cu copy-paste din articolul cu ROMPOS, sunt puturos.
De menționat este că, față de ROMPOS, nu beneficiază de schimbul de date transfrontalier cu Ungaria, Ucraina, Republica Moldova și Bulgaria, așa că evitați măsuratorile la granită (dacă ai de lucru la Nădlac caută abonament altundeva) unde VRS-ul va da chix. Orice v-ar spune reprezentanții rețelei respective, interpolarea este precisă, extrapolarea nu.
Rețeaua prezintă o dispunere mai uniformă a stațiilor dar o spațiere mai largă față de ROMPOS, ceea ce înseamnă că ar trebui favorizat VRS față de soluția single-base și că, în cazul determinărilor statice, timpul de staționare va fi mai mare.
Pentru imagine la rezolutia nativa click aici.
Dacă imi puteți recomanda vreun plugin de wordpress pentru imagini, să pot pune thumbnail-uri pe care se poate da click și zoom vă rog lăsați-mi un link în comentarii.
BlogGeodezic 