Glosar

Ca să putem discuta despre o anumită temă trebuie mai întâi să ne însușim niște termeni de specialitate.

 ACCELERAȚIE A GRAVITĂȚII accelerația pe care o imprimă gravitatea unui corp material situat în câmpul gravific

AFELIU punctul cel mai depărtat de pe orbita unei planete, comete, asteroid sau navă interplanetară față de Soare

ALMUNCANTARAT 1. în astronomie, cerc mic al sferei cerești paralel cu planul orizontului; 2. în cartografie, cerc care rezultă din intersecția sferei terestre cu un plan perpendicular pe diametrul care trece prin polul coordonatelor sferice polare. De-a lungul almuncantaratului distanța zenitală este constantă

ALTITUDINEA DINAMICĂ raportul dintre numărul geopotențial al punctului considerat și gravitatea normală la latitudinea de 45° pentru elipsoidul adoptat

ALTITUDINEA ELIPSOIDALĂ este lungimea segmentului de normală la elipsoidul de referinţă măsurată între poziţia punctului de pe suprafaţa terestră şi proiecţia acestuia, după normală, pe elipsoid. Sensul de creştere este de la elipsoid spre punctul considerat

ALTITUDINEA NORMALĂ raportul dintre numărul geopotențial al punctului considerat și valoarea medii a gravității normale, de-a lungul normalei la elipsoid

ALTITUDINEA ORTOMETRICĂ 1. altitudinea determinată de-a lungul liniei de forță a câmpului gravific între punctul considerat și geoid; 2. raportul dintre numărul geopotențial și gravitatea medie de-a lungul verticalei locului

AN IULIAN unitate convențională de timp, rezultată din media a patru ani consecutivi; durata 365,25 zile solare mijlocii

AN SIDERAL intervalul dintre două treceri consecutive ale Soarelui, în mișcare aparentă de-a lungul eclipticii, printr-ul punct fix. Este egal cu durata de revoluție a Pământului în jurul Soarelui: 365d 05h 09m 09s,98 unități de timp solar mijlociu

AN TROPIC intervalul dintre două treceri consecutive ale Soarelui prin punctul vernal de-a lungul eclipticii; durata: 365d 05h 40m 54s,98 unități de timp solar mijlociu

ANOMALIE A ÎNĂLȚIMII (ξ) înălțimea cvasigeoidului față de elipsoidul de referință considerat

ANOMALIE BOUGUER (ΔgH) diferența dintre valoarea gravității măsurate, corectată de reducerea în aer liber, reducerea de strat intermediar și valoarea gravității normale

ANOMALIE FAYE (ΔgA) diferența dintre valoarea gravității măsurate, corectată de reducerea în aer liber și valoarea gravității normale

ANOMALIE GRAVIMETRICĂ (Δg) diferența dintre valoarea elementului gravimetric măsurat în punctul considerat și valoarea normală a gravității

ANOMALIE ÎN AER LIBER vezi ANOMALIE FAYE

APOGEU punctul cel mai depărtat de pe orbita Lunii sau a unui satelit artificial față de Pământ

ARC DIURN porțiune din paralelul diurn al unui astru cuprinsă între răsăritul și apusul său

ARC NOCTURN porțiune din paralelul nocturn al unui astru cuprinsă între apusul și răsăritul său

ASCENSIE DREAPTĂ unghi diedru format de cercul orar al punctului vernal cu cercul orar al punctului vernal cu cercul orar al astrului. Se măsoară pe ecuatorul ceresc în sens direct, de la punctul vernal până la intersecția cercului orar al astrului cu ecuatorul

ASTEROID un corp solid de mici dimensiuni, din sistemul nostru solar, care gravitează în jurul Soarelui. Este un exemplu de mică planetă (pla­netoid) dar mult mai mic decât planetele

ASTROLAB cu prisma aparat folosit la determinarea simultană a latitudinii și longitudinii astronomice prin observarea trecerii stelelor la același almuncantarat

ASTRONOMIE GEODEZICĂ ramură a astronomiei care se ocupă cu determinarea astronomică a poziției locului de stație (latitudine și longitudine) și azimutul unei direcții

ATMOSFERA învelișul gazos al unui corp ceresc. Se poate deci vorbi despre atmosfera Pământului sau despre atmosferele stelare.

AZIMUT unghiul orizontal măsurat în sens orar între o direcţie de referinţă şi o linie (direcţie), observată sau indicată, către un punct; 1. ~ astronomic este definit ca fiind unghiul dintre planul meridian al observatorului şi planul cercului orar care conţine obiectul observat, mă­surat în planul orizontului, de preferat în sens orar plecând de la nord; 2. ~ geodezic este un­ghiul dintre meridianul geodezic şi tangenta la linia geodezică către punctul observat, măsurat în planul perpendicular pe normala la elipsoid care trece prin punctul în care se fac observaţii­le, în sens orar, pornind de la nord; 3. ~ în plan sau orientarea este definit(ă) ca unghiul măsurat în sens orar între axa sistemului de coordonate îndreptată spre nord şi o linie trasată în cadrul acestui sistem; 4. ~ Laplace azimut calculat în funcție de azimutul astronomic măsurat și de coordonatele geodezice și astronomice ale punctului de stație; 5. ~ magnetic unghiul diedru măsurat în sens indirect format de planul meridianului magnetic al locului cu planul care conține direcția considerată

BINORMALĂ dreapta perpendiculară, în punctul considerat, pe planul osculator şi normala principală.

CARTOGRAFIE disciplină ce se ocupă cu întocmirea, editarea și multiplicarea hărților, precum și cu studiul proiecțiilor

CÂMP GRAVIFIC este zona din spaţiu în care se face simţită influenţa atracţiei gravitaţionale, a mişcării de rotaţie a Pământului şi a celorlalte forţe care au influenţă asupra unui corp material

CÂMPUL GRAVITĂȚII vezi CÂMP GRAVIFIC

CÂMPUL NORMAL un model al câmpului gravific (real)

CENTRIFUG forţa centrifugă este forţa care acţionează asupra unui corp aflat în mişcare de rotaţie, tinzând să-l depărteze de axa de rotaţie

CERC OSCULATOR este cercul unic care are proprietatea că este tangent la o curbă într-un punct al ei şi are raza egală cu raza curbei în acel punct

CERC ORAR cerc mare al sferei cereşti care trece prin polul nord ceresc şi astru

COEFICIENŢI DE DIRECŢIE (aij, bij) coeficienţi care exprimă variaţia orientării pe unitatea de lungime

COMETĂ un corp ceresc de mici dimensiuni, asemănător asteroidului dar care, spre deosebire de acesta, are un nucleu luminos înconjurat de gaze şi pulberi (atmosferă) care uneori se prelungeşte sub forma unei cozi îndreptată în sens opus soarelui, de aceea mai este cunoscută şi sub denumirea de stea cu coadă

COMPENSARE prelucrarea datelor de măsurare prin care se obţin valorile cele mai probabile ale acestora sau ale unor funcţii de ele, precum şi indicatorii privind precizia de determinare a acestora

COMPENSARE ASTRONOMO-GEODEZICĂ prelucrare a datelor de măsurare geodezică, astronomică şi gravimetrică pe elipsoidul de referință adoptat, în scopul stabilirii coordonatelor elipsoidale definitive ale punctelor geodezice

CONSTANTĂ A GRAVITĂŢII UNIVERSALE (G) forţa de atracţie reciprocă dintre două mase unitare punctiforme situate la distanţă egală cu unitatea de lungime

CONSTANTĂ GRAVITAŢIONALĂ GEOCENTRICĂ (GM) produsul dintre constanta gravităţii universale şi masa totală a Pământului. În sistemul geodezic de referinţă 1980 are valoarea 3986005×108 m3/s2

CONVERGENŢĂ A MERIDIANELOR diferenţa dintre azimutul geodezic direct şi azimutul geodezic invers

CONVERGENŢĂ A MERIDIANELOR ÎN PLANUL DE PROIECŢIE unghiul format de imaginea plană a meridianului punctului considerat cu dreapta dusă prin acel punct, paralelă la proiecţia meridianului central (axial) care se ia ca axă OX sau OY

COORDONATĂ mărime liniară sau unghiulară, prin care se precizează poziţia unui punct într-un sistem de referință dat

COORDONATE ASTRONOMICE (Φ, Λ) coordonate care definesc poziţia unui punct în raport cu suprafaţa geoidului prin latitudine astronomică şi longitudine astronomică

COORDONATE CARTEZIENE, GLOBALE, GEOCENTRICE (X, Y, Z) coordonate definite în sistemul cartezian, geocentric, global

COORDONATE CEREŞTI vezi COORDONATE ECLIPTICE

COORDONATE ECUATORIALE (α, δ) coordonate care definesc poziţia unui astru prin ascensia dreaptă şi declinaţie

COORDONATE ECLIPTICE (λ, β) coordonate care definesc poziţia unui astru prin longitudine ecliptică (cerească) şi latitudine ecliptică (cerească)

COORDONATE ELIPSOIDALE vezi COORDONATE GEODEZICE

COORDONATE GEODEZICE (B, L, Z)  coordonate care definesc poziţia unui punct în raport cu elipsoidul de referinţă prin latitudine geodezică, longitudine geodezică şi altitudine elipsoidală

COORDONATE GEOGRAFICE (ϕ, λ) coordonate exprimate prin latitudine geografică  ϕ și longitudine geografică λ

COORDONATE LOCALE coordonate raportate la un sistem local creat anume pentru o lucrare geodezică sau topografică limitată ca întindere

COORDONATE ORARE (t, δ) coordonate care definesc poziţia unui astru prin unghiul orar şi declinaţie. Uneori în loc de declinaţie se folosesc distanţe polare

COORDONATE ORIZONTALE (A, z) coordonate care definesc poziţia unui astru (semnal terestru) prin azimut şi distanţa zenitală. Uneori în loc de distanţă zenitală se foloseşte înălţimea deasupra orizontului

COORDONATE POLARE coordonate care definesc poziţia unui punct prin distanţă şi direcţie (orientare)

COORDONATE RECTANGULARE PLANE (x, y) coordonate care definesc poziţia unui punct în sistemul de axe rectangulare al proiecţiei cartografice adoptate

COORDONATE TOPOCENTRICE coordonate care definesc poziţia unui punct într-un sistem triaxial rectangular, cu originea într-un punct de pe suprafaţa terestră

CORECȚIE DE DEVIAȚIE A VERTICALEI corecţie aplicată unei măsurători geodezice pentru reducerea la elipsoid

CORECȚIE DE GEOPOTENȚIAL (GK) corecţie care se aplică diferenţelor de nivel măsurate în vederea trecerii lor în sistemul altitudinilor geopotenţiale

CORECȚIA DE REDUCERE A DIRECȚIEI LA PLANUL DE PROIECȚIE vezi CORECȚIE DE REDUCERE LA COARDA A UNEI DIRECȚII

CORECȚIE DE REDUCERE LA COARDA A UNEI DIRECȚII corecție care se aplică direcțiilor orizontale măsurate, datorită faptului că în planul de proiecție, imaginea liniei geodezice respective este o curbă

CORECŢIE DE LINIE GEODEZICĂ corecţie ce se aplică observaţiilor azimutale datorită necoincidenţei secţiunii normale directe cu linia geodezică

CORECȚIE NORMALĂ corecţie care se aplică diferenţelor de nivel măsurate, în vederea trecerii lor la sistemul de altitudini normale

CROCHIU (SCHIȚĂ) reprezentarea sumară, din vedere a unor detalii din teren, de interes topografic

CRONOGRAF Instrument pentru înregistrarea cu precizie a momentelor de timp ale observaţiilor astronomice

CULMINAȚIA UNUI ASTRU trecerea unui astru la meridianul locului. Se deosebesc: culminaţia superioară şi culminația inferioară

CURBĂ BATIMETRICĂ linie care uneşte punctele de aceeaşi cotă batimetrică; izobată

CURBĂ DE NIVEL linie care uneşte punctele de aceeaşi cotă

CURBURĂ inversul razei curbei considerate (raza de curbură)

CUTREMUR 1. O mișcare bruscă sau o alunecare în lungul unei falii. 2. Un tremur al pământului care este rezultatul degajării unei energii seismice, alta decât cea de la (1) sau din alte surse, cum ar fi mişcarea magmei din interiorul suprafeţei terestre

CVADRANT MERIDIAN (Q) arcul de meridian de la ecuator la pol. În sistemul de referinţă 1980 are valoarea 10001965,7293m

CVASIGEOIDUL 1. este suprafaţa astfel construită încât segmentul de normală la elipsoid să fie egal cu anomalia altitudinii în orice punct în care se cunoaşte această valoare; 2. suprafața de referinţă convenţională ale cărei puncte se abat de la suprafaţa fizică a Pământului cu valorile altitudinilor normale

DATUM GEODEZIC 1. este un model matematic al Pământului utilizat pentru determinarea poziţiei. 2. defineşte forma şi dimensiunile Pământului precum şi originea şi orientarea unui sistem de coordonate utilizat pentru reprezentarea suprafeţei terestre

DATUM GEODEZIC GEOCENTRIC este cea mai bună aproximare a întregii forme şi dimensiunilor Pământului

DATUM GEODEZIC LOCAL aproximează cel mai bine forma şi dimensiunile Pământului într-o anumită zonă, situaţie în care centrul sferoidului nu coincide cu centrul de masă al Pământului

DECLINATOR instrument care serveşte la orientarea tahimetrelor sau a planşetei topografice pe direcţia meridianului magnetic al punctului de stație

DECLINAȚIE (δ) arcul măsurat în lungul cercului orar de la ecuator la astru. Se deosebesc: declinație nordică (boreală) şi sudică (australă)

DECLINAȚIE MAGNETICĂ unghi format de meridianul magnetic cu meridianul geografic

DEFINIREA DATUMULUI GEODEZIC este procesul, de cele mai multe ori de durată, prin care este formulat un datum geodezic care să aproximeze cât mai bine suprafaţa fizică a Pământului

DENSITATEA este o măsură a cantităţii de material conţinută de o masă pe unitatea de volum

DEVIAȚIA VERTICALEI este unghiul spaţiu format de verticala locului (normala la geoid sau direcţia firului cu plumb) cu normala la elipsoidul de referinţă. Uzual se folosesc componentele deviaţiei verticalei în planul meridianului şi al primului vertical sau într-un plan normal oarecare. Se deosebesc: deviaţia verticalei astronomo-geodezică şi deviaţia gravimetrică

DIRECȚIA FIRULUI CU PLUMB vezi VERTICALA

DIRECȚIA VECTORULUI GRAVITĂȚII vezi VERTICALA

DISTANȚĂ ORIZONTALĂ vezi DISTANȚĂ REDUSĂ LA ORIZONT

DISTANȚĂ POLARĂ (p) arcul măsurat de la polul nord ceresc spre astru, în lungul cercului orar. Este complementul declinaţiei

DISTANȚĂ REDUSĂ LA ORIZONT (D) valoarea distanţei în planul orizontal, obţinută prin proiecția distanţei înclinate măsurate

DISTANȚĂ ZENITALĂ (z) 1. unghiul, în planul vertical format de vectorul gravităţii în punctul în care se face observaţia şi o direcţie de la acest punct la un altul, format de zenit cu direcţia dată şi măsurat în acest sens; 2. în astronomie, arcul măsurat de la zenit spre astru; 3. în cartografie, reprezintă arcul de cerc ce se măsoară pe verticalul de la polul coordonatelor sferice polare la punctul considerat

DRIFT (alunecare). despre teoria driftului continentelor (alunecarea, deplasarea continentelor) lansată de Alfred Wegener în anul 1915 în lucrarea sa “The Origins of the Continents and the Oceans”

DRIFT INSTRUMENTAL deplasarea în timp a originii scalei gravimetrului

ECHIDISTANȚA [CURBELOR DE NIVEL] distanţa pe verticală între două curbe de nivel succesive

ECLIMETRU instrument pentru măsurarea unghiurilor verticale

ECUAȚIA TIMPULUI diferenţa dintre timpul solar adevărat şi timpul solar mijlociu la un moment dat. Oscilează între -14μs şi +16μs în decurs de un an

ECUAȚIA CORECȚIILOR ecuaţie liniară prin care se exprimă dependenţa dintre corecția mărimii măsurate şi corecţiile necunoscutelor care formează modelul funcţional

ECUAȚIA PERSONALĂ diferenţa dintre valoarea cunoscută a longitudinii astronomice a unui punct şi valoarea calculată din observaţiile unui operator, folosită la corectarea determinărilor de longitudine astronomică

ELIPSA ERORILOR elipsa care determină domeniul preciziei de determinare în plan a unui punct geodezic (invariant)

ELIPSĂ DE DEFORMAȚIE imaginea unui cerc infinit mic de pe suprafaţa elipsoidului sau a sferei terestre în planul unui sistem de proiecţie cartografică în care deformaţiile liniare depind şi de azimut

ELIPSĂ MERIDIANĂ vezi SECȚIUNE MERIDIANĂ

ELIPSOID DE REFERINȚĂ elipsoid de rotaţie, adoptat oficial, ca suprafaţă de referinţă pentru rezolvarea problemelor geodezice

ELIPSOID [DE ROTAȚIE] corpul care ia naştere prin rotirea unei elipse în jurul axei sale mici

ELIPSOID TERESTRU GENERAL elipsoidul a cărei axă de rotaţie coincide cu axa de rotaţie a Pământului având centrul geometric în centrul de masă al Pământului şi masa egală cu masa Pământului (determinat astfel încât abaterile de la geoid să fie minime)

ELONGAȚIA STELELOR vezi MAXIMUM DE DIGRESIUNE

EROARE [a unei măsurători] diferenţa dintre valoarea măsurată a unei mărimi fizice şi valoarea adevărată (reală) a acesteia

EXACTITATE gradul de apropiere dintre valoarea reală (“corectă”) a unei mărimi fizice şi valoarea măsurată sau determinată a acelei mărimi

EXCES SFERIC diferenţa dintre suma unghiurilor neafectate de erori ale unui triunghi sferic şi 200g (180°)

FACTOR AL ECLIPTICII GEOPOTENȚIALE (J2) Raportul dintre diferenţa momentelor principale de inerţie ale elipsoidului de nivel (polar şi ecuatorial) şi produsul dintre masa Pământului şi pătratul razei ecuatoriale. În sistemul geodezic de referinţă 1980 are valoarea 108263×10-8

FACTOR AL FORMEI DINAMICE A PĂMÂNTULUI vezi FACTOR AL ECLIPTICII GEOPOTENȚIALE

FIR CU PLUMB dispozitiv pentru determinarea direcţiei verticalei, format dintr-o sfoară subţire având atârnată la un capăt o greutate metalică (n. A. fac exces de zel, o știați p’asta)

FOCUSARE operaţiune de aducere a planului focal al obiectivului în planul firelor reticulare, având ca scop realizarea clarităţii imaginii

FOTOGRAMĂ fotografie metrică preluată cu o cameră fotogrammetrică şi care permite determinarea exactă a conţinutului său pe baza perspectivei centrale în planul de proiecţie

FOTOGRAMMETRIE disciplină care se ocupă cu înregistrarea, măsurarea şi reprezentarea obiectelor sau fenomenelor în spaţiu şi timp, cu ajutorul imaginilor fotografice ale acestora (fotogramelor)

FUS porţiune din suprafaţa elipsoidului terestru cuprinsă între două meridiane date

FUS ORAR porţiune din suprafaţa Pământului cuprinsă între meridiane ce fac între ele un unghi de 15°

GEODEZIE este disciplina care se ocupă cu măsurarea și reprezentarea pământului, inclusiv a câmpului său gravific într-un spațiu tridimensional în funcție de timp

GEOID 1. definit de Helmert ca figura matematică a Pământului. 2. suprafaţa de nivel zero. 3. suprafaţa medie a mărilor şi oceanelor liniştite prelungită pe sub continente

GEOID 1. un model fizic, reprezentat printr-o suprafaţă închisă, a formei Pământului 2. este o suprafaţă echipotenţială care coincide cu nivelul mediu al oceanului global

GEOPOTENȚIAL vezi POTENȚIAL

GRADIENT VERTICAL (Wn) variaţia gravităţii pe direcţia verticalei

GRAVIMETRIE GEODEZICĂ ramură a gravimetriei ce se ocupă cu măsurarea şi calculul mărimilor ce caracterizează câmpul gravific terestru şi contribuie la determinarea formei şi dimensiunilor Pământului

GRAVIMETRU aparat cu care se măsoară variațiile gravității

GRAVITATE 1. rezultanta tuturor forţelor care acţionează asupra unui punct material. În cazul planetei Pământ, greutatea este rezultanta forței de atracţie sau gravitaţia (are cel mal mare aport), al forţei centrifuge, al forţelor de atracţie exercitate de Soare şi Lună, alte forţe. 2. este forţa exercitată asupra unui obiect în virtutea poziţiei sale într-un câmp gravific

GREUTATE NORMALĂ sau TEORETICĂ sau CALCULATĂ este gravitatea în câmpul normal

GREUTATE vezi GRAVITATE

HARTĂ reprezentare convenţională într-un sistem de proiecţie cu păstrarea poziţiei relative pe plan a obiectelor sau fenomenelor statice sau dinamice, localizate pe Pământ sau în Univers

HELIOTROP instrument de semnalizare a poziţiei punctului vizat folosind reflexia razelor solare într-un sistem de oglinzi

INDICE DE REFRACȚIE 1. este o constantă pentru a pereche de materiale date (transparente) şi se poate determina ca fiind raportul dintre vitezele luminii în materialul 1 şi, respectiv, 2; 2. mărime optică ce caracterizează materialele transparente, definită ca raportul sinusurilor unghiurilor de incidenţă şi cele de refracţie a unei raze de lumină care pătrunde din vid în mediul respectiv

INERȚIA este proprietatea corpurilor de a-şi păstra starea de repaus sau de mişcare în care se află atâta timp cât nu este supus unei acţiuni exterioare

INFRAROȘU APROPIAT porţiunea din domeniul spectral – infraroşu, vecină cu domeniul vizibil, cuprinsă între lungimile de undă 0,75μm şi 3μm

INFRAROȘU TERMIC porţiunea din domeniul spectrului infraroşu numită şi infraroşu mediu, cuprinsă între lungimile de undă de 3μm şi 30μm

INSTRUMENT DE PASAJ instrument de observaţii astronomice ce poate fi fixat într-un vertical (meridian, primul vertical sau un vertical oarecare) şi serveşte la determinarea longitudinii, latitudinii şi respectiv a azimutului

INSTRUMENT UNIVERSAL aparat astronomic de înaltă precizie folosit pentru determinarea coordonatelor şi azimutului astronomic

IZOBATĂ vezi CURBĂ BATIMETRICĂ

IZOSTAZIA termen utilizat în geologie care se referă la starea de echilibru gravitaţional între litosfera și astenosfera Pământului (plăcile tectonice plutesc la altitudini diferite funcţie de grosimea lor şi de densitate, aceasta explicând existenţa diferitelor altitudini topografice)

ÎNĂLȚIMEA GEOIDULUI vezi ONDULAȚIA GEOIDULUI

JALON accesoriu topografic portabil, servind pentru semnalizarea de scurtă durată a punctelor topografice (sic)

LATITUDINE ASTRONOMICĂ (Φ) unghiul format între planul ecuatorului astronomic şi verticala punctului considerat. Se măsoară în planul meridianului punctului considerat.

LATITUDINE GEOCENTRICĂ (Φ’) unghiul format de raza vectoare a unui punct cu planul ecuatorial terestru

LATITUDINEA GEODEZICĂ (B) este unghiul format de planul ecuatorului cu normala la suprafaţa elipsoidului de referinţă, măsurat de la planul ecuatorului spre normală. Există deci latitudine nordică şi latitudine sudică

LATITUDINE GEOGRAFICĂ (ϕ) unghiul format de planul ecuatorului şi verticala locului în punctul considerat. Se măsoară de la planul ecuatorului spre nord (latitudine nordică) sau spre sud (latitudine sudică) de la zero la 90°

LEGENDA HĂRȚII (PLANULUI) explicaţii referitoare la semnificaţia semnelor convenţionale, culorilor sau altor mijloace de reprezentare folosite la întocmirea hărţii (planului)

LINIE DE FORȚĂ este linia, puţin curbată, care intersectează suprafeţele de nivel sub unghiuri drepte

LINIE DE NIVELMENT distanţa dintre doi reperi, de regulă fundamentali, care însumează două sau mai multe intervale de nivelment pe care se măsoară diferenţele de nivel prin nivelment geometric

LINIE GEODEZICĂ 1. curba strâmbă care are proprietatea că în fiecare din punctele ei curbura geodezică este nulă; 2. curba astfel construită încât în oricare din punctele sale planul osculator să treacă prin normala la suprafaţă; 3. linia curbă cea mai scurtă care uneşte două puncte situate pe o suprafaţă oarecare; 4. curba de pe suprafaţa elipsoidului de-a lungul căreia planul osculator conţine normala la suprafaţă

LONGITUDINEA unghiul diedru format de planul meridianului origine (Greenwich) cu planul meridianului punctului considerat. Se măsoară de la planul meridianului origine spre vest (longitudine vestică) şi spre est (longitudine estică) de la zero la 180°

LONGITUDINEA ASTRONOMICĂ (Λ) unghiul diedru format între planul meridianului astronomic origine (Greenwich) şi planul meridianului astronomic al punctului considerat, măsurat în planul ecuatorului. Este pozitivă spre est de meridianul astronomic origine şi negativă spre vest de acesta

LONGITUDINEA GEODEZICĂ (L) este unghiul diedru format de meridianul origine şi meridianul punctului considerat (ambele plane conținând axa de rotaţie a elipsoidului de referinţă), măsurat de la primul meridian la meridianul punctului considerat. Există deci longitudine vestică şi longitudine estică

LOXODROMĂ curbă pe elipsoid sau pe sfera terestră care întretaie meridianele sub un unghi constant (azimut constant)

LUNETĂ ANALATICĂ lunetă prevăzută cu o lentilă analizor, plasată între obiectiv şi ocular, datorită căreia constanta adiţională a aparatului topografie are valoarea zero

MAGMĂ masă minerală fluidă şi incandescentă din interiorul suprafeței terestre, alcătuită din silicați

MAREA NORMALĂ (N) raza de curbură a secţiunii primului vertical (în punctul considerat). Valoarea sa variază cu latitudinea

MAREGRAF instalaţie amplasată pe coasta mărilor sau oceanelor, care înregistrează automat nivelul acestora

MASA GRAVITAȚIONALĂ este o măsură a rezistenţei interacţiunii unui obiect cu câmpul gravitaţional. În interiorul aceluiaşi câmp gravitaţional, un obiect cu o masă gravitaţională mică suferă o forţă mal mică decât un corp cu o masă gravitaţională mal mare

MASA INERȚIALĂ este o măsură a inerţiei unui corp

MASĂ cantitate de materie a unui corp considerată ca o mărime caracteristică (în raport cu volumul). Aceasta înseamnă că toate obiectele au masă

MASĂ PUNCTIFORMĂ un corp a cărui masă este neglijabilă în raport cu cea a altor corpuri cu care este în legătură

MAXIMUM DE DIGRESIUNE poziţia astrului pe paralelul diurn în care unghiul paralactic este 90° sau 270°. Elongația stelelor

MERIDIAN 1. fiecare dintre liniile imaginare care rezultă din intersecţia suprafeței Pământului cu semiplanul care conţine normala în punctul considerat şi axa de rotaţie. 2. ~ origine; prim ~; ~ zero meridianul care trece prin telescopul principal al Observatorului Regal din Greenwich (Marea Britanie) şi faţă de care se măsoară longitudinile pe glob; 3. plan ~ semiplanul care rezultă din intersecţia planului format de normala în punctul considerat şi axa polilor, pe de-o parte, şi elipsoid, pe de altă parte; 4. ~ ceresc cerc mare imaginar al sferei cereşti care trece prin zenitul locului şi prin polii cereşti; 5. ~ul locului linia de intersecţie a planului meridianului ceresc al locului respectiv cu planul orizontului

MERIDIAN ASTRONOMIC intersecţia sferei cereşti cu planul definit de axa de rotaţie a Pământului şi verticala locului

MERIDIAN AXIAL meridianul care trece prin mijlocul unui fus

MERIDIAN GEODEZIC intersecţia elipsoidului terestru cu planul care trece prin axa polilor şi punctul considerat

MERIDIAN GREENWICH vezi MERIDIAN 2.

MERIDIAN MAGNETIC meridian care trece prin polii magnetici ai Pământului şi punctul considerat

MERIDIANE MARGINALE meridianele care delimitează un fus

METODA ADITAMENTELOR metodă de obţinerea laturilor unui triunghi pe elipsoid prin adăugarea la laturile triunghiului plan corespunzător a unor valori mici numite aditamente

METODA ANAGLIFELOR metodă de observare stereoscopică ce foloseşte culori complementare

METODA ARGUMENTELOR MEDII (metoda Gauss) metodă de realizare a problemelor geodezice, directă şi inversă, bazată pe utilizarea valorilor medii ale coordonatelor şi azimutelor geodezice a două puncte geodezice situate la distanţe mai mici de 600km

METODA CELOR MAI MICI PĂTRATE [PĂTRATELOR MINIME] metodă de prelucrare a datelor de măsurare in care valorile cele mai probabile se obţin punând condiţia de minimum a sumei pătratelor erorilor

METODA HORROBOW-TALCOTT vezi METODA TALCOTT

METODA ÎNĂLȚIMILOR EGALE metodă prin care se determină coordonatele astronomice ale unui punct folosind trecerea a două sau mai multe stele la acelaşi almuncantarat

METODA MĂSURĂRII UNGHIURILOR ÎN TOATE COMBINAŢIILE [METODA SEHREIBER] metodă de măsurare separată cu un număr dat de serii, a tuturor unghiurilor formate de direcţiile orizontale din punctul de staţie care nu completează 360° (400g), în toate combinaţiile binare posibile

METODA MĂSURĂRII UNGHIURILOR ÎNVECINATE metodă de măsurare separată a tuturor unghiurilor care nu se acoperă unul pe celălalt dintre direcţiile orizontale succesive ale punctului de staţie

METODA OBSERVAŢIILOR CONDIŢIONATE prelucrarea datelor de măsurare pe baza metodei celor mai mici pătrate în care observațiile trebuie să satisfacă un număr necesar şi suficient de ecuaţii de condiţie specifice problemei respective

METODA OBSERVAŢIILOR INDIRECTE metodă de prelucrare a observaţiilor (geodezice) în care pentru fiecare măsurătoare corespunde o ecuaţie a corecţiilor

METODA PENDULARĂ metodă de determinare a valorii absolute a gravităţii care se bazează pe principiul izocronismului perioadei oscilaţiilor pendulului

METODA PEVŢOV metodă pentru determinarea latitudinii astronomice, pe baza observării trecerii perechilor de stele la acelaşi almuncantarat, în apropierea meridianului şi simetrice faţă de primul vertical

METODA REITERAȚIILOR vezi METODA TURULUI DE ORIZONT

METODA REPETIŢIEI metodă ce constă din măsurarea unui unghi orizontal de n ori, astfel încât în aparat se citeşte la sfârșit suma măsurătorilor repetate

METODA TALCOTT metodă astronomică pentru determinarea latitudinii, prin măsurarea diferenţei de distanţă zenitală cu ajutorul micrometrului instrumentului de pasaj. Se observă perechi de stele în meridian, simetric faţă de zenit

METODA TURULUI DE ORIZONT metodă de măsurare succesivă, cu un număr dat de serii, ale direcţiilor orizontale dintr-un punct de staţie, pornind de la o direcţie considerată origine

METODA ZINGER metodă astronomică pentru determinarea cronometrului (longitudinea) pe baza observării perechilor de stele la acelaşi almuncantarat, în apropierea primului vertical

MICROTRIANGULAŢIE reţea de triangulaţie cu laturi scurte (sub 1 km) care se determină în condiţii speciale de precizie

MIRĂ riglă gradată utilizată în măsurarea optică a distanţelor, precum şi în lucrările de nivelment. Se deosebesc: mire orizontale şi verticale

MIŞCARE DIURNĂ rotaţie aparentă a bolţii cereşti în sens indirect, în decurs de o zi

MODUL DE DEFORMAŢIE AREOLA raportul dintre o arie infinit mică din planul de proiecţie cartografică şi aria infinit mică corespunzătoare pe elipsoid sau pe sfera terestră

MODUL DE DEFORMAŢIE LINIARĂ raportul dintre o distanţă infinit mică în planul de proiecţie cartografică şi distanţa infinit mică corespunzătoare pe elipsoid sau pe sfera terestră

NADIR punct de pe bolta cerească, opus zenitului, situat la intersecția verticalei locului la care ne referim cu emisfera cerească inferioară

NIVELĂ 1. dispozitiv pentru asigurarea orizontalității, sau verticalităţii unei direcţii, a unui plan precum şi pentru corectarea citirilor la cercul orizontal sau vertical 2. instrument cu axă de vizare orizontală pentru măsurare directă a diferenţelor de nivel

NIVEL DE REFERINŢĂ nivel mediu multianual al unei mări (ocean) la o epocă dată este asimilat, de regulă, cu suprafaţa geoidului şi considerat ca origine pentru sistemul de altitudini adoptat

NIVELEU distanţa dintre două mire succesive pe un traseu de nivelment geometric

NIVELMENT ansamblu de operaţii prin care se determină diferenţele de altitudine (diferenţele de nivel) între puncte

NIVELMENT ASTRONOMO-GEODEZIC metodă pentru determinarea diferenţei înălţimilor dintre geoid şi elipsoidul de referinţă, folosind valorile diferenţei de nivel astronomo-geodezice

NIVELMENT ASTRONOMO-GRAVIMETRIC metodă pentru determinarea diferenţei înălțimilor dintre geoid şi elipsoidul de referinţă, folosind valorile deviaţiei verticalei astronomo-geodezice şi ale determinărilor gravimetrice

NIVELMENT BAROMETRIC metodă prin care se determină diferenţa de nivel cu ajutorul variaţiei presiunii atmosferice

NIVELMENT BATIMETRIC metodă prin care se determină formele de relief subacvatice

NIVELMENT DE DETALIU metodă pentru determinarea diferenţelor de nivel pe suprafeţe mici, la trasări, cotări etc.

NIVELMENT EXPEDITIV procedeu pentru determinarea diferenţelor de nivel cu instrumente simple (lata, bolobocul, furtunul de cauciuc)

NIVELMENT GEOMETRIC metodă de determinare a diferenţelor de nivel, pe principiul vizelor orizontale

NIVELMENT HIDROSTATIC metodă pentru determinarea diferenţelor de nivel cu ajutorul unui instrument care funcţionează pe principiul vaselor comunicante

NIVELMENT TEHNIC nivelment geometric executat cu precizia necesară proiectării şi execuţiei construcţiilor

NIVELMENT TRIGONOMETRIE metodă pentru determinarea diferenţelor de nivel folosind unghiuri zenitale măsurate şi distanţe

NOMENCLATURA HĂRŢII 1. denumirea codificată a unei  foi de hartă, funcţie de sistemul de proiecţie folosit şi de scară 2. titlul hărţii

NORMALA PRINCIPALĂ dreaptă conţinută în planul osculator. Pentru o secţiune normală, normala principală coincide cu marea normală

NORMALĂ 1. dreaptă perpendiculară pe planul tangent la o suprafață în punctul considerat; 2. dreaptă perpendiculară pe tangenta la o curbă, în plan sau în spaţiu, în punctul considerat; 3. ~ la elipsoid dreapta care trece prin punctul considerat şi este perpendiculară pe planul tangent la suprafaţa elipsoidului de referinţă

NUMĂR GEOPOTENȚIAL numărul geopotențial al unui punct situat pe suprafața terestră este definit ca fiind diferența negativă dintre potențialul suprafeței de nivel care trece prin punct şi potențialul geoidului

NUTAȚIE mişcare ondulatorie a axei polilor Pământului

OCEAN GLOBAL suprafața mărilor şi oceanelor, aflate în stare liniştită, prelungită pe sub continente

OLEATĂ anexă a originalului de teren, a planului sau a hărţii topografice executată pe foaie de material transparent, cuprinzând o anumită categorie de elemente ale planului topografic. Schiță

ONDULAȚIA GEOIDULUI distanţa dintre geoid şi elipsoidul de referinţă

ORBITĂ traiectorie descrisă de un corp ceresc natural sau artificial sub acţiunea câmpului gravităţii

ORIENTARE [A UNEI DIRECȚII] unghiul, măsurat în sens orar, dintre axa Nord şi o direcție dată

ORIZONT AL LOCULUI plan perpendicular pe verticala locului într-un punct

ORTODROMĂ curbă care uneşte, pe drumul cel mai scurt, două puncte de pe suprafaţa Pământului, (elipsoid sau sferă)

PARALAXĂ schimbarea aparentă a poziţiei unui punct, sau obiect, în raport cu altul, când este privit din unghiuri (puncte) diferite

PARALAXA FIRELOR RETICULARE defect de construcţie sau de reglaj al aparatelor topografice, care face ca planul firelor reticulare să nu coincidă cu planul imagine al obiectului vizat

PARALAXĂ ANUALĂ vezi PARALAXĂ HELIOCENTRICĂ

PARALAXĂ DIURNĂ vezi PARALAXĂ GEOCENTRICĂ

PARALAXĂ GEOCENTRICĂ unghiul sub care se vede din Soare raza Pământului, când Soarele este la orizont

PARALAXĂ HELIOCENTRICĂ (π) unghiul sub care se vede dintr-o stea raza orbitei Pământului în jurul  Soarelui, când unghiul dintre direcţiile Pământ-stea şi Pământ-Soare este de 90°

PARALEL fiecare din cercurile imaginare care unesc punctele de aceeaşi latitudine de pe suprafața Pământului şi care rezultă din intersecția suprafeței Pământului cu un plan paralel cu ecuatorul

PERIGEU punctul cel mai apropiat de pe orbita Lunii sau a unui satelit artificial, faţă de Pământ

PERIHELIU punctul cel mai apropiat de pe orbita unei planete, comete, asteroid sau navă interplanetară, faţă de Soare

PICHET accesoriu topografic din lemn sau metal folosit la marcarea pe teren a punctelor topografice. În unele cazuri se fixează, în apropierea lui un pichet martor pentru semnalizare

PLACĂ PILASTRU dispozitiv utilizat ca suport al teodolitului la instalarea acestuia pe pilastru

PLAN NORMAL la a curbă este planul care conține normala principală şi binormala

PLAN OSCULATOR planul care conține tangenta în punctul considerat şi este paralel cu tangenta infinit apropiată

PLAN RECTIFIANT la o curbă este planul care conține tangenta în punctul considerat şi binormala

PLOMBINĂ dispozitiv care serveşte la transmiterea punctelor topografice în subteran, prin lucrări miniere verticale

POLARITATE 1. proprietate a unui sistem fizic de a avea, în două puncte ale sale, caracteristici de aceeaşi natură dar opuse una celeilalte; 2. ~ magnetică este dată de direcția unui câmp magnetic care constă dintr-un pol nord şi un pol sud de putere egală şi opusă. Liniile forţei magnetice pornesc de la polul nord şi se termină la polul sud. Când polul nord magnetic corespunde cu polul nord geografic (cum este în zilele noastre) se spune că polaritatea câmpului magnetic este normală. Când polul nord magnetic corespunde cu polul sud geografic se spune că polaritatea câmpului magnetic este inversată

POLIGON GEODEZIC teritoriu ales cu aspect topografic complex, pe care s-a instalat o reţea de puncte geodezice şi de repere, cu dispunere, semnalizare şi determinare specială, destinat testărilor materialelor, aparatelor şi metodelor specifice activității geodezice

PONDEREA MĂSURĂTORILOR (p) valoare numerică ce caracterizează gradul de precizie care se acordă măsurătorilor executate

PORTEE distanța dintre instrumentul de nivelment geometric şi mira pe care urmează să se efectueze observația

POTENȚIAL mărime fizică a cărei variație în timp şi spațiu caracterizează un câmp fizic şi permite determinarea acestuia

POTENȚIAL DE ATRACȚIE (V) funcţie ale cărei derivate parţiale sunt componentele forţei de atracţie raportate la un sistem de coordonate

POTENȚIALUL NORMAL potenţialul corespunzător gravităţii normale

POTENȚIALUL PERTURBATOR diferența dintre potențialul gravității şi potenţialul normal

POTENȚIALUL TERESTRU sau geopotențial

POTENTIALUL UNUI CÂMP DE FORTE este o funcție continuă şi derivabilă, ataşată câmpului de forţă respectiv, a cărei derivate parțiale sunt componentele câmpului pe cele trei axe de coordonate

POZIȚIA este reprezentată de un set de coordonate (rectangulare, sferice, elipsoidale, etc.) într-un anumit sistem de coordonate

POZIȚIONARE procesul prin care se determină poziția unui obiect, cu referire la un anumit sistem de coordonate, de pe suprafața terestră, apă sau spațiu aflat în mişcare sau staționar

PRECESIE fenomen rezultat din luarea în considerare a deplasării planurilor fundamentale (ale ecuatorului şi eclipticii) şi care duce la retrogradarea punctului vernal, datorită umflării ecuatoriale şi a neomogenității maselor

PRECESIA ECHINOCȚIULUI vezi PRECESIE

PRECIZIE gradul de repetabilitate al unei determinări sau al unei măsurători; principalul indicator al preciziei este VARIANŢA

PRIMUL MERIDIAN vezi MERIDIAN 2.

PRIMUL VERTICAL verticalul de azimut 90° sau 270°

PROBLEMĂ GEODEZICĂ DIRECTĂ determinarea coordonatelor geodezice B2, L2 ale punctului 2 şi azimutului geodezic invers A2-1 în funcţie de coordonatele geodezice B1, L1 ale punctului 1, azimutul geodezic direct A1-2 şi lungimea liniei geodezice dintre punctele 1 şi 2

PROBLEMĂ GEODEZICĂ INVERSĂ determinarea lungimii liniei geodezice şi a azimutelor direct şi invers, dintre două puncte de coordonate geodezice cunoscute

PROIECTOR GEODEZIC dispozitiv electric portabil prevăzut cu ambază şi sistem de orientare, folosit pentru semnalizarea punctelor de triangulaţie de ordinul 1 la observaţii de noapte şi în cele de zi pe timp noros

PROIECȚIE CARTOGRAFICĂ ansamblu de convenţii şi relaţii matematice cu ajutorul cărora suprafaţa elipsoidului sau sferei, terestre se reprezintă pe o suprafaţă plană

PROIECȚIE ECHIDISTANTĂ proiecţie în care pe anumite direcţii nu se produc deformații ale distanțelor. De exemplu, proiecţia echidistantă pe meridiane

PROIECȚIE GAUSS-KRUEGER proiecţie cilindrică transversală conformă. În anul 1951 a fost adoptată şi în ţara noastră la întocmirea hărţilor topografice

PROIECȚIE MERCATOR proiecţie cilindrică conformă folosită, de regulă, la construirea hărţilor pentru navigaţie

PROIECȚIE STEREOGRAFICĂ proiecţie azimutală perspectivă conformă (pe un plan tangent sau secant). Proiecţia stereografică oblică pe plan secant a fost folosită în ţara noastră între anii 1933 şi 1957 şi reluată cu alţi parametri în 1971

PUNCT ASTRONOMIC punct în care s-a determinat latitudinea şi longitudinea astronomică

PUNCT DE ÎNDESIRE punct utilizat pentru determinarea coordonatelor punctelor detaliu sau ale altor puncte de îndesire

PUNCT DE SPRIJIN punct având coordonate într-un sistem de referință dat şi care este utilizat pentru determinarea coordonatelor altor puncte; punctele reţelelor geodezice şi punctele de îndesire sunt puncte de sprijin

PUNCT DETALIU punct care reprezintă o entitate spaţială (un stâlp, un copac, etc.) sau un element semnificativ al unei entităţi spațiale (colţ de clădire, punct de frângere pe un hotar, punct de schimbare a pantei, etc.) şi care primeşte coordonate într-un sistem de referinţă dat, pe baza măsurătorilor efectuate din puncte ale unei rețele geodezice şi/sau din puncte de îndesire

PUNCT GEODEZIC punct al reţelei geodezice, cu coordonate determinate într-un anumit sistem

PUNCT LAPLACE punct geodezic în care s-au determinat astronomic longitudinea şi latitudinea, precum şi azimutul unei direcţii

PUNCT MATERIAL de dimensiuni neglijabile faţă de dimensiunile altor sisteme cu care este în legătură

PUNCT NODAL 1. locul de întâlnire a cel puţin trei linii de nivelment; 2. locul de întâlnire a cel puţin trei drumuiri (planimetrice sau altimetrice)

PUNCT RADIAT vezi PUNCT DETALIU

PUNCT VERNAL (γ) punct de intersecţie a eclipticii cu ecuatorul ceresc, prin care Soarele în mişcarea sa aparentă anuală trece în jurul datei de 21 martie din emisfera sudică în cea nordică

PUNCTARE 1. operaţia de aducere a intersecţiei firelor reticulare pe punctul vizat; 2. coincidenţa unui reper (mărci) de măsurare cu obiectul vizat (observat)

RAZĂ DE CURBURĂ A PARALELULUI (r) rază a cercului rezultat din secţionarea elipsoidului de rotaţie cu un plan paralel la planul ecuatorului

RAZĂ DE CURBURĂ A ELIPSEI MERIDIANE (M) rază de curbură a unei secţiuni normale ce trece printr-un punct de pe suprafaţa elipsoidului de rotaţie şi prin axa polilor

RAZĂ DE CURBURĂ A PRIMULUI VERTICAL (N) raza de curbură a secţiunii normale perpendiculară pe secţiunea meridiană

RAZĂ DE CURBURĂ POLARĂ raportul dintre pătratul razei ecuatoriale şi semiaxa mică a elipsoidului

RAZĂ ECUATORIALĂ (a) valoarea semiaxei mari a elipsei meridiane a elipsoidului de referinţă adoptat

RAZĂ MEDIA DE CURBURĂ (R) media geometrică a razelor de curbură ale secţiunilor normale care trec printr-un punct situat pe elipsoid, atunci când numărul acestor secţiuni tinde către infinit

RAZĂ MEDIE GAUSS vezi RAZĂ MEDIA DE CURBURĂ

REDUCEREA DIRECȚIILOR LA PLANUL DE PROIECȚIE corectarea direcţiilor orizontale reduse la suprafaţa elipsoidului, cu corecţia de reducere la coardă

REDUCEREA LUNGIMILOR PE ELIPSOID trecerea de la lungimea măsurată pe suprafaţa fizică, la lungimea liniei geodezice proiectată pe suprafaţa elipsoidului

REDUCEREA UNEI DISTANȚE LA PLANUL DE PROIECȚIE corectarea valorii unei distanţe de pe elipsoid ținând seama de deformaţiile produse de proiecţia cartografică

REDUCERE DE RELIEF corecţia care se aplică măsurătorilor gravimetrice, pentru eliminarea efectului excesului sau deficitului de masă faţă de suprafaţa de referinţă care conţine punctul în care se execută măsurătorile

REDUCERE TOPOGRAFICĂ valoare care se obţine în calculul corecției topografice când se ia în considerare influenţa maselor topografice. Se deosebesc: reducere topografică parţială şi totală

REFRACȚIA este fenomenul de schimbare a direcţiei de propagare a unei unde la modificarea vitezei de deplasare a acesteia (la trecerea dintr-un mediu în altul)

REPER punct materializat pe teren prin bornă, pichet sau reprezentat printr-un detaliu natural

REPER AZIMUTAL reper de orientare cunoscută, amplasat în apropierea unui punct geodezic, folosit pentru orientarea direcţiilor măsurate de la sol sau pentru identificarea acestuia

REPER DE NIVELMENT 1. sistem de marcare a punctelor principale ale reţelei de nivelment; 2. punct cu altitudine cunoscută, materializat prin reper plantat în sol sau prin marcă încastrată în construcţii

REPER FUNDAMENTAL DE NIVELMENT reper de altitudine cunoscută, adoptat oficial ca punct origine pentru reţeaua altimetrică a unui stat sau grup de state

RETICUL placă transparentă pe care sunt gravate anumite linii, amplasată în planul imaginii obiectivului la o lunetă

REȚEA ALTIMETRICĂ reţea de sprijin folosită la determinarea altitudinii punctelor

REȚEA ASTRONOMO-GEODEZICĂ reţea formată din puncte geodezice în care s-au executat măsurări azimutale, astronomice şi gravimetrice

REȚEA CARTOGRAFICĂ reţea de meridiane şi paralele, reprezentată într-o proiecţie cartografică

REȚEA DE ÎNDESIRE ansamblul punctelor determinate pe baza reţelei geodezice, în scopul creării unei densităţi optime pe unitatea de suprafaţă

REȚEA DE NIVELMENT vezi REȚEA ALTIMETRICĂ

REȚEA DE SPRIJIN reţea de puncte determinate într-un sistem geodezic naţional sau local de referinţă

REȚEA DE TRIANGULAȚIE reţea de puncte geodezice în care se efectuează măsurători de unghiuri (direcţii), lungimi şi uneori, determinări astronomice şi gravimetrice în scopul calculării coordonatelor punctelor reţelei într-un sistem de referinţă

REȚEA DE TRILATERAȚIE reţea plană şi spaţială de triunghiuri cu laturile măsurate, folosită la determinarea coordonatelor punctelor pe elipsoidul de referinţă sau în planul de proiecţie

REȚEA GEODEZICĂ ansamblu de puncte ce formează o reţea geometrică în care s-au determinat coordonatele geodezice

REȚEA GRAVIMETRICĂ ansamblu de puncte în care s-a determinat valoarea gravităţii absolute

REȚEA LIBERĂ reţea geodezică la prelucrarea căreia toate elementele modelului funcţional primesc corecţii

REȚEA PLANIMETRICĂ reţea de sprijin folosită la determinarea coordonatelor plane ale punctelor

SCARA HĂRȚII SAU A PLANULUI raportul constant dintre o distanţă măsurată pe hartă sau pe plan şi corespondenta acesteia pe teren (n. A. dacă ai ajuns să citești asta aici… pune mâna pe carte. Google te ajută, dar nu te face mai deștept!)

SCARA PANTELOR scară grafică cu ajutorul căreia se poate determina panta dintre două curbe de nivel

SECȚIUNE MERIDIANĂ intersecţia planului meridian cu elipsoidul de rotație (are forma unei elipse)

SECȚIUNE NORMALĂ curba plană care rezultă din intersecția planului perpendicular pe planul tangent la elipsoid în punctul considerat cu suprafața elipsoidului

SECȚIUNE NORMALĂ DIRECTĂ (în raport cu punctul de staţie) este curba care rezultă din intersecţia elipsoidului cu planul care conţine normala în punctul de staţie şi punctul vizat

SECȚIUNE NORMALĂ INVERSĂ (în raport cu punctul de staţie) este curba care rezultă din intersecţia elipsoidului cu pianul care conţine normala în punctul vizat și punctul de staţie

SEISM vezi CUTREMUR

SEMIAXE vezi ELIPSOID DE ROTAŢIE

SEMNAL GEODEZIC construcţie realizată în punctele geodezice pentru a face posibilă efectuarea observaţiilor reciproce unghiulare sau pentru determinarea lungimii între aceste puncte

SEMNE CONVENȚIONALE semne grafice cu ajutorul cărora se reprezintă pe hărţi şi planuri detaliile de planimetrie și relief

SENS DIRECT 1. în geodezie şi topografie este sensul acelor de ceasornic 2. în astronomie este sensul de rotaţie al Pământului de la vest la est, invers sensului acelor de ceasornic. Opusul acestuia în geodezie şi topografie se numeşte sens invers, iar în astronomie şi geodezie spaţială indirect sau retrograd

SENSIBILITATE A NIVELEI unghiul la centru corespunzător unei deplasări a bulei nivelei cu o diviziune

SEXTANT instrument cu reflexie optică, folosit la bordul navelor pentru măsurarea înălțimii aştrilor deasupra orizontului în vederea determinării poziţiei locului

SFERĂ MEDIE [GAUSS] este sfera a cărei rază se determină ca fiind media aritmetică a razelor de curbură a tuturor secţiunilor normale care trec printr-un punct de pe suprafața elipsoidului de rotaţie, când numărul acestor secţiuni normale tinde către infinit

SFEROID vezi ELIPSOID DE ROTAŢIE

SFEROID DE NIVEL suprafaţă matematică echipotenţială de un ordin oarecare, apropiată ca formă de elipsoid, utilizată pentru exprimarea formei şi dimensiunilor Pământului

SISTEM ASTRONOMIC GLOBAL sistem natural de coordonate definit în câmpul gravităţii Pământului având originea în centrul lui de masă. Poziţia unui punct este determinată de: latitudinea astronomică, longitudinea astronomică şi potenţialul gravităţii care localizează punctul în sistemul suprafeţelor de nivel

SISTEM ASTRONOMIC LOCAL sistem de coordonate definit în câmpul gravităţii Pământului având originea în punctul de staţie. Poziţia unui punct este determinată de: distanţa măsurată, azimutul astronomic, distanţa zenitală

SISTEM CARTEZIAN sistem de referinţă cu originea într-un punct oarecare al reţelei astronomo-geodezice ale cărei axe sunt: axa X-paralelă la meridianul Greenwich, axa Z-paralelă la axa lumii şi axa Y-perpendiculară pe planul XOZ

SISTEM ELIPSOIDAL sistem de coordonate având originea în centrul elipsoidului de referinţă. Poziţia unui punct este determinată de: latitudinea geodezică B, longitudinea geodezică L, altitudinea elipsoidală HE

SISTEM INERȚIAL DE REFERINȚĂ sistem care are numai mişcare de translație. Este definit printr-un catalog de stele fundamentale la o epocă standard

SISTEMUL DE REFERINȚĂ GEODEZIC 1980 elipsoidul GRS80 (n. A. în caz că nu ți-ai dat seama)

SITOMETRU aparat pentru măsurarea orientărilor magnetice şi a pantei, compus dintr-o busolă şi un eclimetru

SOARELE MIJLOCIU Soarele 1 mijlociu se mişcă uniform pe ecliptică şi Soarele II mijlociu se mişcă uniform pe ecuator. Acesta din urmă se foloseşte la definirea timpului mijlociu

STADIE (MIRĂ) riglă gradată pliabilă folosită în tahimetrie pentru măsurători (distanţe, diferenţe de nivel)

STEA CIRCUMPOLARĂ stea care pentru o anumită latitudine rămâne în permanență deasupra orizontului în decursul mișcării diurne

STEA FUNDAMENTALĂ stea strălucitoare (de magnitudine 0 – 7) care servește drept reper pentru determinarea relativă a poziției altor aștrii sau a unor puncte de pe Pământ; are coordonate ecuatoriale și mișcări proprii precis determinate

SUBDUCȚIE 1. procesul prin care o placă tectonică se deplasează sub altă placă; 2. zonă de ~ o regiune unde o placă începe să alunece sub alta, manifestându-se ]n adâncime, cu margini liniare, cu frecvente cutremure şi cu un lanț de vulcani. Exemple: coasta de vest a Americii de Sud, Groapa Marianelor, Filipine

SUPRAFAȚĂ DE NIVEL este suprafaţa echipotenţială care are proprietatea că în orice punct al ei forţa gravităţii este îndreptată după normala la această suprafață, componentele ei orizontale fiind nule

SUPRAFAȚĂ ECHIPOTENȚIALĂ este suprafaţa descrisă de totalitatea punctelor care au acelaşi potenţial

SUPRAFAȚĂ DE NIVEL este a suprafață echipotenţială care are proprietatea că în orice punct al ei forţa greutăţii este îndreptată după normala la această suprafaţă

TEODOLIT aparat optic sau optico-electronic folosit pentru măsurarea precisă a unghiurilor orizontale și verticale

TIMP CIVIL timp solar mijlociu Ia care se adaugă 12 ore

TIMP LEGAL timpul universal la care se adaugă un număr întreg de ore corespunzătoare fusului orar

TIMP REAL timpul în care transmiterea înregistrărilor este simultană cu desfăşurarea acţiunii de preluare

TIMP SIDERAL unghiul orar al punctului vernal faţă de meridianul locului

TIMP SOLAR ADEVĂRAT unghiul orar al centrului Soarelui adevărat pentru un loc dat

TIMP SOLAR MIJLOCIU unghiul orar al Soarelui mijlociu ecuatorial

TIMP UNIVERSAL timp civil corespunzător meridianului Greenwich

TOLERANȚĂ 1. diferenţă maximă admisibilă între valorile aceleiaşi mărimi fizice, obţinute pe căi diferite (de exemplu, altitudinea unui punct determinată din mai multe repere, sau distanţa dintre doi ţăruşi măsurată de mai multe ori); 2. abatere maximă admisibilă de la o valoare prestabilită (de exemplu, suma unghiurilor într-un triunghi, sau distanţa dintre şinele unei căi ferate)

TOPOGRAFIE disciplină care se ocupă cu studiul, măsurarea și reprezentarea pe planuri și hărți a terenului cu formele de relief, folosințele și construcțiile existente

TRIANGULAȚIE metodă de determinare a coordonatelor plane ale punctelor dintr-o reţea geometrică, având ca figură de bază triunghiuri prin măsurarea direcţiilor sau unghiurilor orizontale

TRIEDRU MOBIL sau FUNDAMENTAL sau FRÊNET este triedrul format de planul osculator, planul normal şi planul rectifiant

TRILATERAȚIE metodă de determinare a coordonatelor plane ale punctelor prin măsurarea distanţelor între puncte într-o reţea geometrică având figura de bază triunghiul

TRIUNGHI DE POZIȚIE triunghi sferic format de polul nord ceresc, zenit şi astru

TRIUNGHI ELIPSOIDAL triunghiul care are ca laturi linii geodezice

TRIUNGHI GEODEZIC vezi TRIUNGHI ELIPSOIDAL

TRIUNGHI PARALACTIC vezi TRIUNGHI DE POZIȚIE

TURTIREA ELIPSOIDULUI (f) raportul dintre diferenţa semiaxelor elipsoidului şi semiaxa mare

TURTIRE GEOMETRICĂ vezi TURTIREA ELIPSOIDULUI

TURTIRE GRAVIMETRICĂ (f*) raportul dintre diferenţa valorilor gravităţii normale la pol, respectiv la ecuator şi gravitatea normală la ecuator

UNGHI DE REFRACȚIE unghi format de tangenta la traiectoria vizei în punctul de staţie, cu dreapta care uneşte acest punct cu punctul vizat

UNGHI ORAR unghi diedru format de meridianul locului şi cercul orar al astrului

UNGHI PARALACTIC 1. în topografie este unghiul sub care se vede un segment sau o bază paralactică; 2. în astronomie este unghiul din triunghiul de poziţie format în astru, între direcțiile spre zenit şi spre pol

UNGHI ZENITAL vezi DISTANȚĂ ZENITALĂ

VĂL ATMOSFERIC reducere a transparenței atmosferice produsă de difuziunea luminii datorită prezenței particulelor străine (praf, fum, vapori de apă etc.)

VERTICALA LOCULUI 1. direcţie determinată de poziţia firului cu plumb aflat în stare de echilibru într-un punct dat; 2. tangenta la linia de forță în punctul considerat

VERTICALĂ 1. care este orientată perpendicular pe un plan orizontal; care are direcţia căderii corpurilor; care este orientat drept (în sus) 2. dreaptă ~ care uneşte un punct de pe pământ cu zenitul respectiv

VID (VACUUM) lipsa materiei dintr-un volum al spaţiului

ZENIT punct de intersecție al verticalei locului cu sfera cerească situat deasupra capului observatorului și opus nadirului

ZI SIDERALĂ intervalul de timp dintre două treceri consecutive ale punctului vernal la meridian. Este egal cu durata de rotație a Pământului în jurul axei sale

ZI SOLARĂ intervalul de timp dintre două treceri succesive ale Soarelui la meridian. Se deosebesc: zi solară adevărată și zi solară mijlocie

ZI SOLARĂ ADEVĂRATĂ intervalul de timp dintre două treceri consecutive ale Soarelui adevărat la meridian

ZI SOLARĂ MIJLOCIU intervalul de timp dintre două treceri consecutive ale Soarelui mijlociu la meridian

Aștept sugestii pentru alți termeni.

Mulțumesc domnilor Ghițău, Moldoveanu și Petrescu pentru explicarea termenilor în publicațiile lor cât și Institutului de Geodezie, Fotogrammetri, Cartografie și Organizarea Teritoriului (actualmente CNGCFT) și Academiei Române pentru DEX.

Mulțumiri speciale merg la AlexGIS și kkndkk pentru sugestiile bune.

2 gânduri despre „Glosar

Dă-te cu părerea

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s